2012, Un nou început: Conferinţa “Sfârşitului lumii”

2012, Un nou început: Conferinţa “Sfârşitului lumii”

Public acest articol cu o oarecare întârziere – dar ceea ce era mai important, materialele video ale coferinţei, a fost postat de ceva timp pe internet.

Voi începe cu o concluzie: acum, în 2012, lumea este (sau pare) mai dornică să afle, să cunoască. NU ştiu cât va ţine această amplificare, dar cert este că va lăsa urme în sistemul de gândire al mai multor generaţii. Dacă se va mai putea asta…

A fost prima conferinţă în noua locaţie – sala Dalles de pe bulevardul Magheru. O sala clasică pentru mari momente ale spiritualităţii româneşti, o tradiţie pe care vom încerca să o respectăm. Publicul a fost alături de noi, fiind prezent în sală în număr foarte mare, depăşind până şi capacitatea acestei mari săli.

 

Ca şi “making of…” voi spune că am construit marea conferinţă pe trei direcţii: prima, aceea a concepţiei anului schimbării paradigmei, a trecerii la un alt nivel de percepţie şi conştiinţă, chiar a depăşirii unui plan al existenţei; al doilea mod de abordare, se referea la un al al catastrofelor (naturale) sau chiar al sfârşitului, al extincţiei; în fine, ultimul mod de abordare era cel al unei marii filosofii a unirii spre gândire, spre partea spirituală a omului, venită din partea unui popor care cunoaşte, din chiar zorii omenirii, cuvântul magic – “adaptare”. La final, urma concluzia, din partea lui Oreste, aşa cum obişnuim la fiecare conferinţă.

 

Paranteză – de ce Oreste la final, de Oreste cu concluzia? Nu vă gândiţi la el ca la un atoateştiutor, la un specialist în varii domenii mai bun decât ceilalţi conferenţiari; Oreste reprezintă însă modelul de abordare spirituală care rezonează cel mai puternic cu cei pasionaţi de domeniul acesta. Asta o spune modul în care cei prezenţi în sală îl ascultă, asta o confirmă rating-ul emisiunilor pe care le realizează sau la care participă, asta o observi atunci când, pur şi simplu, îl priveşte un necunoscut pe stradă. De aceea a-l asculta în final pe Oreste înseamnă, de fapt, a urmări conluzia – desigur, la nivelul el cel mai înalt –  cu care cei preznţi vor pleca în urma tuturor prelegerilor, de fapt în urma conferinţei.

 

Revenind – planul meu iniţial s-a putut realiza doar parţial, din cauze mai mult sau mai puţin obiective. În primul rând, programul invitatului nostru extrordinar, marele kabbalist Michael Laitman, a impus plasarea sa în prima poziţie pe lista oratorilor… aşa încât am început cu soluţia!… Sigur, o soluţie care trebuia să vină firesc după modelul mai greu de intuit al transformării structurale a (conştienţei) omului şi mai ales după alternativa dezastrelor… Din această cauză mulţi au înţeles nu tocmai exact spusele şi intenţiile doctorului Laitman… Eu nu pot decât să îi sfătuiesc să mai se gândească încă o dată la spusele acestuia, fiindcă vorbele unui învăţat de talia celui pe care au avut şansa să-l aibe în faţă (şi, foarte probabil, o vor mai avea) trebuie bine de tot analizate.

Plasarea lui Michael Laitman pe prima poziţie a însemnat o dezechilibrare a strategiei iniţiale; de aceea am considerat că abordarea ştiinţific spirituală a Simonei Stoicescu este cea mai potrivită. Şi, într-adevăr, prezentarea Simonei a fost excelentă, clară, punctând exact motivele pentra care va avea loc o schimbare în 2012… şi a încercat să prefigureze şi cum… Ei, aici Simona a evitat să formuleze unele concluzii, drept pentru care demonstraţia ei este bine a fi coroborată – de cei ce privesc înregistrarea – cu a profesorului Dulcan.

După o scurtă pauză a urmat prezentarea lui Codrin Ştefănescu, iniţial parte a capitolului “Dezastre”. Dar, aici a apărut schimbarea nu tocmai din cauze obiective; mai abil politician decât mine, Codrin a simţit sala şi şi-a modificat argumentaţia în sensul în care, de fapt, toate prezicerile sunt şi vor fi neadevărate. Frumos punctat cu exemple din cărţile sale de colecţie, discursul lui Codrin a rezonat cu acel mod de trecere peste greu – “laaasă, domne, că nu se întâmplă nimic”. Ori, sincer să fiu, am alte pretenţii de la cei ce vin la conferinţe. Personal, prezentarea lui Codrin mi-a plăcut ca formă, dar nu pot fi de acord cu fondul.

Lăsat singur şi cu flancurile descoperite în urma manevrei partenerului meu de la capitolul “Dezastre”, am încercat să şarjez, anunţând chiar de la început că până la sfârşitul prelegerii mele lumea va înţelege că sfârşitul este iminent. Ei bine, în ciuda unor chicoteli de autoîncurajare, am introdus o stare de nelinişte şi nerăbdare – care a făcut ca stufoasele mele argumentaţii, bazate pe studii istorice şi vulcanologice să nu poată şi ascultate cu atenţie de unii din cei prezenţi, la un moment dat fiind chiar întrerupt cu expresia “noi nu am venit aici să ne speriaţi dvs!”. Ceea ce nu a fost intenţia mea… dar poate că aşa a reieşit pentru unii… Cert este că îmi pare rău că nu am fost calm, teza dezastrului posibil merită mai multă atenţie, iar argumente există – ştiinţifice, nu doar bazate pe previziuni.

Discursul profesorului Dumitru Constantin Dulcan apreciez că a fost cea mai bună parte a conferinţei. Savant care a revoluţionat gândirea ştiinţifică internaţională, profesorul Dulcan a reuşit să capteze şi să facă publicul să înţeleagă necesitatea unei priviri lucide asupra lui 2012. O şansă care nu trebuie irosită, o şansă care există dar trebuie privită nu ca pe ceva care vine de la sine, fără o conştintizare, fără un aport personal.

Concluzia lui Oreste a fost, aşa cum mă aşteptam, rezonantă cu cei ce au avut răbdarea şi dorinţa de a înţelege mesajul nostru. Oreste a spus că aducerea de veşti adevărate nu este totdeauna bine primită, dar că fără luciditatea de care vorbeau Dulcan şi Laitman nu se poate trece peste această barieră. Iar, de fapt, această barieră 2012 există, schimbările încep să fie resimţite de tot mai mulţi oameni, iar simplul fapt că toată lumea o priveşte cu mai multă atenţie o face să existe.

 

Vreau să mulţumesc şi celor doi prieteni care au punctat cu foarte scurte intervenţii conferinţa – este vorba de Theodore Welt, cel căruia îi datorăm legătura cu Michael Laitman şi care a vorbit în deschidere despre acest mare învăţat, domnişoarei Michelle Flowerbomb care, aşa cum ne-a obişnuit, a creat un scurt moment dedicat temei bazat pe citate din mari creatori ai culturii universale, şi domnişoarei Elis Durica pentru moderarea întrebărilor din public.

Multe mulţumiri se cuvin şi dlomnului Jean Blagoi, excelentul nostru realizator al filmelor conferinţelor.

În fine, le sunt recunoscător fotoreporterilor Marian Nedelcu şi Ion “Lobo” Mincu pentru frumoasele cadre din timpul lucrărilor.

 

Ca o concluzie personală – o conferinţă frumoasă,  într-un cadru nou şi elegant, o asistenţă dornică de a afla (unii, nu chiar orice…), un început bun pentru noua fază a parcursului nostru în frumosul tărâm al spiritualităţii.

10 Responses »

  1. Buna ziua,
    Unde se gaseste postat materialul video al conferintei din 29 ianuarie “sfarsitul lumii” 2012?
    Multumesc!

  2. Vaatenen
    Dupa o noapte agitata ma trezesc cu greu. Nu pot sta mult, trebuie sa-mi adun gindurile, treburi ma obliga sa ma ridic din pat, sint nauc. Ma pregatesc…, si ies din casa, am treaba in Bucuresti.
    Incet ma dezmeticesc, ma opresc in fata scarii si imi aprind o tigara. Pina la urma nu este bine sa pleci ca din pusca, imi spun eu. Trag citeva fumuri si privesc catre stinga…, catre dreapta. Atmosfera este incarcata. Imi spun-cat de curind se va intimpla ceva. Ma indrept catre masina. Dau binete oamenilor care trec pe linga mine. Ceva imi atrage atentia la ei…, ce sa fie? Initial am crezut ca eu nu vad lucrurile cum trebuie…, dar !? Ceva este altfel la Ei sau poate Eu m-am trezit altfel? Ma indrept catre Bucuresti trecind prin centrul orasului meu. Ma opresc, cobor din masina si ma duc la un magazin si cer o cafea . Poate asa ma voi trezi mai repede? Ma indrept catre masina, cafeaua in mina stinga si cheile in mina dreapta. Ceva imi atrage atentia. Ma opresc linga masina si privesc catre lume, de data asta mai atent. Ceva se schimba in oameni. imi rotesc privirea si observ la toti oameni acelasi ceva. Hm…, ma gindesc Eu-sa fi fost ultima explozie Solara atit de puternica incit sa -i fi afectat pe oameni in asa masura sau sa fie altceva? Ma urc in masina, pun cafeaua pe bord si imi aprind o tigare. Pornesc masina si ma inscriu pe traseu. Ma tot uit, ba in stinga , ba in dreapta. Toti sint afectati de ceva, batrini, copii si oameni in puterea virstei. Ies din oras si o tin drept pina la Bucuresti. Am gindit-poate am putuin timp sa fac o analiza a celor vazute.
    Ma gindesc-citi dintre ei stiu ce se intimpla cu adevarat, citi constientizeaza ca se intimpla ceva nou cu ei, citi constientizeaza intensitatea unor evenimente? Poate cei care sint sensibili prin calitatile corpurilor si numai daca au lucrat cu ei…, altfel? In fapt cum vad Eu lucrurile-imaginativa ca priviti un om, il vedeti asa cum va arata ochii fizici. Veti observa ca in structura lor sint informatii care tin de linia de singe. Acest om exprima caracterul cu care s-a nascut la nastere si format odata cu cresterea corpului. Modul in care un om construieste si isi pune in aplicare ceea ce a costruit rezulta si din caracterul corpului. Stiti cu totii ca fiecare exprima prin chei pe care un om le parcurge pe toata perioada existentei si a caracterului corpului lui. Stiti ca aceasta curgere este o curgere unghiulara, curgere in trepte, curgere in care un om poate sa puna in practica ce i-a fost scris …, pina la urma? Trebuie tinut cont de exprimarea sferei de constiinta. Trebuie tinut cont de contractul corpului. Nimeni nu poate vinde sau cumpara decit daca a semnat un contract. In alte cuvinte vei avea atitia bani cite suflete vei consuma, vei parcurge, legat de bani. Am mai spus ca respectarea unui contract este supervizata de stapanii de Karma. S.A.M.D. Toate aceste formeaza o cale pe care omul o parcurge si pe care o constientizeaza numai la momentul parcurgerii, si evident se si inregistreaza. Se poate face o afirmatie-omul parcurgea intr-o curgere evenimente care aveau aceasi lungime de parcurs cu ce era inscris in structura umana si mai mult evenimentele se polarizau si in exterior. In alte cuvinte-omul parcurgea evenimentele prin gasirea oglinzilor in exterior, evenimentele pe care trebuia sa le parcurga un om se oglindeau in exterior. Un eveniment care se consuma in tine se consuma si in exterior. Am inceput prin a vorbi de acel ceva. Cum am vazut eu acel ceva- Omul consuma in el anumite evenimente, cu o viteza de parcurgere mai mare, dar aceste evenimente nu mai au ecou si in afara lui. Omul genereaza un eveniment in exterior , dar numai gaseste cu cine sa il consume. Evenimentul din exterior ar trebui sa se oglindeasca revenind intr-un fel la cel ce la generat, lucru care numai are loc. Exista un defazaj, un defazaj ce are loc intre om si proiectia omului, un defazaj intre proiectile oamenilor. Nimeni nu se mai oglindeste in nimeni. Evenimentele urmind sa se consume haotic. Adica-evenimentele nu se mai oglindesc in oglinzile potrivite. Foarte multi oameni simt ca nu-si mai gasesc locul si sensul intr-o structura, societate umana. Iar acest lucru il observ la toti oamenii. Voi Nu?
    Vaatenen

  3. Cati oameni, atatea puncte de vedere…. cat despre Karma, cred ca am ajuns in punctul in care, constientizand existenta ei, manifestand cu intelepciune iubire, iertare, apreciere de sine, respect fata de ceilalti etc, etc nu mai prezinta in motiv de ingrijorare. Karma nu mai e ceea ce-a fost pana acum decat pentru cei care refuza adevarurile inalte. Chiar indraznesc sa spun ca aceasta Karma se schimba odata cu noi. Schimbarea incepe cu tine insuti! E adevarat, ne schimbam, constient sau inconstient. Este evident ca e mai bine sa constientizezi, sa accepti ce se intampla. Din pacate fiecare e unic in felul lui si nu ne putem permite sa atentam la liberul arbitru. E fac altii de atata amar de vreme……. Avem un drept divin la fericire, sa ne-o construim, fiecare pe a noastra si vom vedea fericire pretutindeni.

    • Vaatenen
      Da Florentina, cati oameni, atitea unghiuri. Dar sa fie luate si in calcul unghiurile pe care le poate observa un om cu el insusi. De cite ori ai observat ca Intr-un moment al curgerii tale ai luat o decizie, ai constientizat-o si in momentul imediat urmator te si indoiesti de decizia pe care ai luat-o si asta numai pentru ca ai facut un singur pas, inima a batut odata in plus. Fa un experiment banal: ia o decizie cind esti indreptata cu fata catre sud, ia vezi decizia luata este aceiasi cind iti indrepti chipul catre nord? Alt experiment: ai ceva de facut, si pentru asta iti trebuie 100 lei noi, ii ai in fata si vezi chipul banului; ce vei face atunci cind in mainile tale ai pentru aceasi decizie 100 euro? Fa experimentul si tine-l pentru tine.
      Adevarurile inalte… ? Da…, ar trebui sa fie ceva maret, suna frumos? Dar cine sa te inalte, cind adevarul neconstientizat dar stiut prin prisma fricii, nasterea si stingerea sint adevaruri pe care nu le controleaza nimeni?
      “Avem un drept divin la fericire, sa ne-o construim, fiecare pe a noastra si vom vedea fericire pretutindeni.” Da…, este o parere. Evident…, fiecare cauta sa se agate de ceva ce poate sa ii impinga catre altceva, mai inalt cum iti place sa afirmi, dar nimeni nu a putut sa spuna cu adevarat ca s-a eliberat de ceea ce il tine si asta este o certitudine. Nimeni nu s-a ridicat cu tot cu corp intr-un cer si asta este o certitudine. Cind privesc catre cer ma tot uit si imi spun este cineva capabil sa evadeze de pe pamant, sa-l vad ca o stea care se ridica si isi ia zborul? Da…, realitatea este alta si este cruda, iluzia este desavarsita, temnita este perfecta.
      Vaatenen

  4. Este un pct. de vedere.Nu neaparat si cel adevarat,real.Asa vezi tu lucrurile,oamenii,societatea,viata,existenta.Prin prisma unghiului tau de vedere.Vezi totul schimbandu-se.Iti place sa vezi totul transformandu-se dupa ceea ce ai dori tu sa se schimbe.Crezi ca la tot pasul este schimbare,transformare,evolutie spirituala,etc,etc.Dar daca nu este asa?Daca acei oameni de fapt sunt aceeasi de ieri,de alaltaieri,din totdeauna si tu vezi ceea ce vrei tu sa vezi,adica o schimbare.Personal nu cred in schimbari transformatoare la nivel planetar intr-o clipita,intr-o noapte,peste noapte.Toti ne schimbam,este adevarat,dar insesizabil la exterior si cu mult mai sesizabil la interior.Daca tu crezi ca vezi latura interioara a oamenilor si le percepi senzatiile,schimbarea interioara,este numai pt. simplul fapt ca tu iti doresti acest lucru.Nu cred ca ai ajuns la nivelul acela de a vedea in interiorul cuiva.Este un pct. de vedere si o incercare de explicare in cuvinte ceea ce se intampla in propriu-ti interior.Incearca sa cureti atat fizicul,cat si psihicul si spiritualul de tot ce inseamna patimi,vicii….incearca “sa te lepezi de tine” si vezi ce ramane,ce simti dupa aceea.Apropo…vezi ca tutunul dauneaza grav sanatatii…si cafeaua in exces la fel!

  5. Conform profetiilor Maya in 22 dec 2012 vom intra in campul radiant al Centurii. Prin intrare in centura , pamantul isi va reduce rotatia ca urmare a reducerii rotatiei solare , temperatura va scadea si campuri de gheata se vor intinde pana la 40 de grade latitudine in ambele emisfere . Teoretic “iminentul cataclism” va marca inceputul unui nou ciclu al Luminii. Nu se poate pune la indoiala faptul ca ptr Omenire , intalnirea cu centura fotonica va fi in esenta o experienta spirituala . Dar acest lucru depinde de fiecare . Daca la aceea vreme vom fi destul de evoluati , mari pasi inainte vom face prin ridicarea nivelului constiintei prin absorbirea razelor de lumina de inalta frecventa . Daca comportamentul nostru ramane negativ , avand multe vibratii scazute ca rezultat al actiunilor egoiste , nu ne putem astepta sa supravietuim radiatiei de inalta frecventa .
    Cu alte cuvinte va avea loc o mare selectie naturala pe baza spirituala .Universul fiind Spirit in manifestare nu ne putem indoi ca orice fenomen cosmic fizic pe care il putem studia prin stiinta si instrumente , are la baza Spiritul si Vointa Divina .
    Interactiunea cu centura fotonica este numita Christ . Poate fi considerata ” rapire in slava ” sau ” Ascensiune ” ,termeni cunoscuti si in crestinism. Termenul exprima a dou a venire a lui Hristos dar in realitate acest Crist este o stare a coonstiintei , a Fiintei in ansamblu care afost atinsa de isus si nu un nume propriu.Transformarile sant pe toate planurile si sant irevocabile. Procesul acesta de reintoarcere Acasa nu este insa asa de simplu cum pare la prima vedere . Mai intai trecem printr-un proces traumatizant de transformare care ne va face apti sa eliminam omul vechi .Acest pas cuantic in viitor nu este ceva obisnuit si este secvential iar pentru a ramane in legatura cu intentiile divine trebuie depasit acel inexplicabil ” Nu vreau ” dat dat Evolutiei si Maturizarii ..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *