Nemuritoarele Sânziene şi Drăgaica (III) Dovada că Marea Zeiţă e printre noi?

Nemuritoarele Sânziene şi Drăgaica (III) Dovada că Marea Zeiţă e printre noi?

Revin cu ultima parte a analizei uneia dintre cele mai frumoase legende din fabulosul teritoriu al confluențelor de culturi, religii și tradiții care este România. Mă refer la sărbătoarea și legenda Sânzienelor și a Drăgaicei. În cazul de față, după ce am analizat în două episoade anterioare Sânzienele a venit și rândul Drăgaicei. Din fericire, cred că plasarea înainte de acest episod a articolelor despre Lilith și despre Maria va face mai interesantă dar și mai clară expunerea despre Drăgaică.

De fapt, vorbim de Sânziene sau despre Drăgaică? Doar în câteva mituri Sânzienelor li se spune Drăgaice, confundându-se cele două personaje mitice. Majoritatea miturilor fac o diferență și consideră Drăgaica drept un personaj singular printre zâne, un fel de conducătoare a Sânzienelor, aleasa zânelor, cea mai frumoasă dintre (i)ele. În opinia mea, Drăgaica este o individualitate…

Slavii, purtătorii vechilor credințe

Mitul pare a fi de influență slavă întrucât răspândirea sa este doar în Regat. Mulți fac și apropierea etimologică – drăgaica – ar putea veni de la slavul daragoi – drag, scump, prețios – dar și de la un alt substantiv slav – vrag, vraga – drac, diavol, atribuit atât în sens pozitiv – când e vorba de o persoană frumoasă, iute la minte, sprintenă etc. – dar și în sensul originii necreștine, vrăjite, păgâne, demonice, drăcești…

Un alt argument este  apropierea și influența pe care a avut-o cultura greacă asupra slavilor – fie că vorbim de ideile creștine, fie de obiceiurile și superstițiile populare. Slavii, sosiți dintr-o zonă puternic dominată de șamanism și vrăjitorie, din zona inuită, nord siberiană și scitică au dat peste un Imperiu Bizantin scindat religios între biserica oficială, cea creștină, și vechile credințe în divinitățile grecești și ale anticelor state elenistice, aflate încă în memoria populară, practicate în ascuns în ultimele secole ale pimului mileniu creștin.

Mă refer mai ales la vrăjitorie, întotdeauna o ocupație apropiată de cei săraci, și divinația din atât de multele și părăsitele locuri de adorație a vechilor zei… Dacă Dumnezeul creștin și noii sfinți erau sprijinul spiritual pentru marile lucrări ale vieții, divinitățile interzise erau mai potrivite pentru dorințe personale – de frumusețe, de protecție, de belșug propriu, de dragoste, de noroc – dar și pentru pedepsirea dușmanilor sau a rivalilor…

Moartea, sau epidemiile, sau calamitățile – toate aceste rele, nu a au fost înțelese întotdeauna ca venind din partea unui Dumnezeu al iubirii, ci din partea unor entități supraumane, poate divine, dar în orice caz răzbunătoare sau răuvoitoare, care trebuiau îmbunate. Cum? Prin practici interzise – magie, divinație și adorație, jertfe…

Interzicerea a fost însă doar temporară, fiindcă pragmatismul imperiului a înțeles repede că anumite culte vechi trebuiau preluate și transformate în “obiceiuri” creștine – altele tolerate ca folclor… chipurile fără conotații religioase – mergând în direcția neutră, nevinovată a belșugului agricol.

Și, totuși, de Drăgaică,  ielele ies în luminișurile pădurii și dansează. Se spune că nefericitul care le vede rămâne mut sau înnebunește. De Drăgaică, în noaptea cea scurtă, femeile dau frâu liber pasiunii, dansului nebunesc, unui anume comportament haotic. Tot această sărbătoare “agrară” aduce nenorocire celui care nu respectă ritualul; astfel, cel care muncește de Drăgaică moare trăznit sau înecat. În pericol de înec sunt și cei care se îmbăiază în râuri sau lacuri… Bunica mea, de origine sârbă, spunea că în ziua de Drăgaică apa strigă “Om” – și întotdeauna ziua se sfârșea cu o victimă…

Despre ce “sărbătoare agricolă” se poate vorbi?!

Zeița nopții, a magiei, a binelui și… răzbunării

Așa cum am spus într-un episod anterior marele Dimitrie Cantemir o apropie de Ceres –Demetra. Romulus Vulcănescu vorbește de o uitată origine dacică…

În realitate am văzut în episodul  trecut că e vorba de o manifestare nocturnă, având în centru luna, practic o celebrare și o invocare a unei divinități nocturne.

Tot acolo am văzut și asemănările între Sânziene, ca Iele sau Zâne, și Lilith, seducătoarea și periculoasa entitate divină, prima și permanenta nesupusa femeie – demon -divinitate. De asemenea, sunt de netăgăduit obiceiurile care apropie Sânzienele – și mai ales Drăgaica – de divina Hekate. Dansul nebunesc, specific Empuselor, fiicele zeiței, ceremoniile de la răscruci – răscrucea fiind domeniul specific lui Hekate – asocierea cu Diana (Artemis) și Ceres (Demetra), cele două fiind considerate ca părți ale unei triade a ciclului Naturii sau Vieții alături de Hekate – sau chiar alter-ego-uri ale complexei divinități, Hekate Trivia sau Trimorphos. Aceste hore de la răscruci – dansuri învârtite într-un ritm și un stil “nebunesc” se pare că sunt un obicei încă de pe vremea tracilor, primii cunoscuți ca adoratori ai zeiței Hekate.

Apropierea între Sânziene și magie este evidentă, se spune că atunci vrăjile se fac cel mai bine, iar cei mai iscusiți practicanți ai artelor magice realizează cele mai de seamă lucrări. Din nou Diana și mai ales Hekate reprezintă divinitatea tutelară a acestei arte. O artă răspândită nu numai în zona slavă, dar și pe tărâmurile geților, a căror divinitate feminină principală era Bendis – Diana, considerată una dintre înfățișările lui Hekate…

Caracterul răzbunător al Sânzienelor (și îndeosebi al Drăgaicei) este iarăși caracteristic atât Empuselor, fiicelei zeiței, dar mai ales lui Hekate, răzbunarea fiind unul dintre cele trei simboluri ale ei – alături de tainecele mistere ale întunericului și de ritualurile inițiatice a căror stăpână este. Răzbunarea și spiritul justițiar constituie dealtfel aspectul cel mai temut al Drăgaicei. Dacă alte aspecte periculoase sunt sau nu reliefate în diferitele zone ale țării, faptul că Drăgaica se răzbună dacă nu-i respecți sărbătoarea și dacă ai jurat strâmb e peste tot recunoscut.

În fine, am atras atenția asupra unei sărbători romane care se suprapunea peste data actuală a Sânzienelor – este vorba de Fors Fortuna și era celebrată o divinitate a norocului neașteptat, o șansă a celor pierduți… Adică o altă calitate principală a zeiței întunecate – aceea de a ajuta pe cei aflați în cumpănă fără speranță, și de a călăuzi sufletele pierdute în lumea de aici sau în cea de dincolo.

Drăgaica – de fapt… zeița Hekate printre noi

Am comparat câteva obiceiuri de Drăgaică cu ceea ce se știe despre misterioasa divinitate traco-elenă… Să vedem acum și câteva elemente de celebrare, de fapt de cult care susțin teoria Hekate.

De Drăgaică se spune că se deschid porțile lumii de dincolo iar morții din neam se întorc printre rude. În misteriile antice, Hekate este cea care închide ciclul reînvierii, alături de moarte și viața de după…

Un moment nelipsit al sarbatorii este umblatul cu făclia – reprezintă atât mișcarea soarelui pe boltă, dar să ne gândim și la faptul că Hekate este cea care poartă veșnic torța, aducând lumina în haos, speranță în disperare, adevărul din întuneric…

În ciuda confuziei, Drăgaica nu poate fi echivalată cu Sânzienele, sau cu zânele. Aproape întotdeauna ea este în fruntea zânelor, e cea mai frumoasă dintre ele. În timpul deplasării alaiului prin sate, Sânzienele o înconjoară pe Drăgaică, cântă și o numesc stăpâna lor. Dacă pe celelalte zâne le poți controla cunoscându-le unul dintre multele nume – asemeni demonilor din legendele solomonice sau enochiene – în schimb Dragaica are un singur nume și nu poate fi controlată. Aveam de-a face deci cu o ființă superioară zânelor, o zeiță.

În unele zone, cinstirea Drăgaicei este și mai mare. Oamenii o omagiază ca Stăpâna Zânelor, Împărăteasa, Stăpâna holdelor. Și, cel mai important, fata care a întruchipat-o pe zeiță trebuie să se păstreze curată, să nu se mărite timp de trei ani.

Ca și zeiță, Drăgaica are puterea de a vindeca – astfel, de ziua ei, această vindecă bolnavii care o onoreză, mai ales copii. În multe zone se poartă “Steagul Drăgaicei” o prăjină cu o cruce în vârf, de care se leagă flori de sânziene și ornamente – mărgele, brățări, panglici – iar Sânzienele așază hainuțe de copii pe care mamele acestora vor ca Drăgaica să-i vindece sau să-i ocrotească.

Nesocotirea Drăgaicei, duce exact la contrariu: oamenii se îmbolnăvesc, holdele și lucrările de peste an sunt distruse, copii sunt în pericol…

Finalul episoadelor folclorice l-am rezervat episodului aparent sinistru al Drăgaicei ca… personificare a Morții. Dansul Drăgaicei se face de multe ori cu o coasă în mână, însoțitoarele ei au deasemenea coase și între ele are loc un duel cu coasele. Reputatul etnolog Ion Ghinoiu comenta: De aici până la reprezentarea morții cu coasa în spate cu care seceră neîncetat viețile omenești este numai un pas. Moartea cu coasa este simbolul introducerii omului în marele ritm al naturii: omul este o sămânță care germinează, crește, se înmultește și moare.”  Așa cum spuneam, în misteriile antice, Hekate este cea care închide, care completează ciclul reînvierii, alături de moarte și viața de după…

Știu că pare ciudat, poate cea mai misterioasă, în același temută și rebelă zeiță a antichității are un cult și o reprezentare în creștina noastră țară? Cred că am adus destle argumente comparative, voi mai spune că era, de fapt, ceva firesc. Hekate a fost mai întâi adorată de strămoșii noștri, tracii, apoi a avut sanctuarele și cultul principal în zona de spiritualitate care a influențat cel mai mult zona Balcanilor, Grecia, a fost venerată în Imperiul roman și, nu în ultimul rând, a patronat tot ansamblul de credințe, superstiții, misticism și vrăjitorie care au compus atât perioada evului mediu întunecat în care s-a format poporul român, dar s-a format și creștinismul în forma sa actuală.

Spania, în loc de concluzie…

Așa cum spuneam, Hekate este venerată actualmente ca marea zeiță a New Age, a religiei Wiccan, a neopagânismului. O zonă religioasă care a rezistat și care revine, oferind omenirii un recurs la memorie. Care, dacă e să judecăm la rece… dar asta e o altă temă… În orice caz, între timp au avut loc incidentele din Spania – cred că e o rușine pentru întreaga creștinătate atitudinea pe care oamenii “Majestății sale Catolice” o au față de capul Bisericii Catolice. Și din păcate nu e doar o rușine, ci lipsa de atitudine a celorlate biserici, poate chiar bucuria pe care o simt față de palma încasată de Papă, e un semn al unei mari înfrângeri. Poate chiar o trompetă care sună retragerea… Dacă nu cumva ea suna de mult iar noi nu o auzeam…

Am scris la începutul prezentului articol că e bine că între publicarea lui și seria Sânzienelor s-au interpus materialele despre Lilith și… Maria. Vă las să faceți singuri comparația între apariția majestuoasă care vindecă, face soarele să coboare, e numită regina, împărăteasa etc. și marea zeiță de care am scris în puterea nopții.

8 Responses »

  1. Buna seara,d-le Dumitriu !
    Ma voi rezuma in acest prim mesaj al meu,sa va intreb despre videochat ! Sunt ceva sanse sa mai aiba loc,pana la urma ? Cred c-ar fi o optimizare de comunicare ff necesara si bine venita ! Va astept cu un raspuns favorabil,sper.

    ANDREI

    Dragos Dumitriu: Va multumesc pentru interes, raspunsul este afirmativ, astept doar anumite adaptari ale paginii. Zona de construire a paginilor web, mai ales a portalurilor media care contin transmisii video in direct e un domeniu la care nu ma pricep. Deocamdata. Imediat dupa articolul despre Lilith, ultima parte, voi prezenta un plan pe care eu si Oreste, ajutati de Codrin si alti cativa prieteni, l-am facut pentru acest portal dar si pentru conferinte, intalniri etc. Sper deasemenea sa contribuiti cu idei sau cu meteriale la ac]iunea noastr` de dezvoltare a unei zone de studiu a spiritualitatii sub formele ei mai putin cunoscute.

  2. Completare la articol: Legatura intre Legenda primei femei si Dragaica, de care scriam in articolul anterior al seriei Sanzienelor, o voi publica in articolul urmator – care este si ultimul din seria despre Lilith.

  3. La rascruci fetele care sunt sanziene danseaza in cerc un dans saltat desenand in miscarile lui o cruce.La sfarsitul lui martie este in popor Ziua cucului cand el incepe sa cante ( 25.03) si pe 24.06 este Amutirea cucului de cand nu mai canta.In perioada sanzienelor se culeg plantele de leac.La unele popoare din antichitate se sarbatorea Anul nou ,la egipteni ziua I-a a lunii Thot cand aparea pe cer inainte de rasaritul soarelui steaua Sirius.La noi noaptea flacaii aprind pe dealuri faclia din lemn uscat de molid si se aseaza in cerc,departe unul de altul sa nu sara scantei si se rotesc facliile aprinse.Acest ceremonial este descris foarte frumos de Martha Bibescu in “Izvor,Tara salciilor”.Faclia se roteste numai in sensul de mers al Soarelui pe cer.Dupa ce se stinge este dusa acasa parintilor care o infig in gradini si livezi intre straturi.Fetele se scalda la miezul noptii in apa Viseului unde se credea ca se scalda Dragaica.

  4. ASa cum am mai spus in alt comment..nu vad nici o problema daca spiritul Eternei Zeite Mama a venit la incarnare pe Pamint in ceea ce noi cunoastem ca fiind Feciora Maria din Biblie.Eu n-am avut timp sa studiez toate aspectele supranaturalului, sa zic asa. Singurul lucru care ma deranjeaza in general la multi oameni cu care incerc sa abordez diverse subiecte e acela ca observ la unii ca incearca sa se convinga pe sine ca nu exista nimic Dincolo sau totul li se pare chiar o Conspiratie Divina contra omenirii.. cum ca ar fii avut cineva interes sa ne creeze si acum ne dam victime.probabil in acest PROGRAM numit ” Planeta Pamint” s-a intervenit de “n” ori si cine stie a cita civilizatie evoluata macar la acest nivel suntem…parerea mea e ca felul de a gindi al oamenilor creeaza viitorul iar pina cind o mare parte din cei 6 miliarde jumate’ de locuitori nu vor constientiza acest lucru nici nu trebuie sa ne asteptam la schimbari pozitive spectaculoase !

  5. Oricine se uita atent in oglinda cit de cit va observa ca omul e creat din doua jumatati perfect egale , simetrice ! E de ajuns sa apara o asimetrie intr-o zona sau alta ca sa avem parte de ceea ce numim probleme de viata gen sanatate, familie, relatii, afaceri etc Planul Divin a creat perfectiunea cam asta am vrut sa spun, iar atit timp cit e incalcat acest Plan problemele nu stau departe sa astepte..mai e o fraza-cheie in Biblie ” Nimic necurat nu va intra in Imparatia lui Dumnezeu” cred ca s pe aproape..”necurat” in sensul de ne-purificat, probabil…interesant e faptul ca omul ptr a evolua tre’ sa se axeze pe ” a privi in interiorul lui” sau ” spre sine “..in nici un caz daca sta pe marginea drumului , maninca seminte, scuipa si birfeste !

  6. I simply want to mention I am beginner to weblog and seriously liked you’re web site. Likely I’m going to bookmark your blog post . You definitely have fabulous writings. Many thanks for sharing your blog site.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *