Cercetarea visului – o istorie paralelă a aventurii spirituale umane

Cercetarea visului – o istorie paralelă a aventurii spirituale umane
Cercetarea visului – o istorie paralelă a aventurii spirituale umane

Motto: Legenda spune că, la început, oamenilor le-au vorbit în vis puterile misterioase ale naturii – focul, apa, vântul… Apoi, zei sau demonii ce creau, distrugeau sau conduceau natura și universul li s-au arătat în vis oamenilor… Iar omul a început să se simtă mai puternic în vis, să își dea seama de propria lui divinitate…

Visele… poate cea mai clară legătură a omului cu ceea ce îl depășește ca înțelegere și ca percepție în stare de veghe. Și cele mai vechi nedumeriri ale “creației supreme” – unde se află atunci când visează, cine îi trimite visele, pe cine visează, se vor îndeplini visele?…
Lumea viselor este un alt mare mister; cum poate vedea omul în timpul somnului locuri ce nu le-a văzut în starea de veghe? Cum poate lua legătura, în mediul oniric, cu persoane necunoscute ori inaccesibile sau chiar cu… divinități?
Să ne gândim la primele vise ale copilului, ale bebelușului. Ce experiență îl poate face să viseze, ce a văzut el din lume în așa fel încât să-l facă să viseze?!…
Gândiți-vă la mirarea omului primitiv, acea ființă apropiată ca activități și preocupări de animale, când a avut primele vise… Și mai ales când au apărut ființele extraordinare din lumea onirică.
Omul și-a dat seama că visele sale sunt populate cu ființe supraumane care au asupra sa efecte directe, palpabile. Ființe carte te înspaimântă și nu te lasă să dormi – sau dimpotrivă, entități seducătoare, care îți pot transforma somnul într-o plăcere extenuantă… Apoi umbre ale trecutului care te pun față în față cu faptele tale sau cu gândurile cele mai ascunse… chiar cu conștiința ta… Uneori pe aceste umbre ale trecutului le recunoști – sunt strămoși de-ai tăi – iar o singură întâlnire din aceasta în lumea viselor poate însemna mai mult decât toate sfaturile și părerile celor din viața de peste zi… Sau întâlniri cu cei ce vor veni și care îți dezvăluie frânturi din ceea ce va fi sau ce vei face… În fine, mesajele de la divinitate, revelații pe care le simți ca atare și care schimbă cursul vieții…

Din negura timpului se pun câteva întrebări… la care de câte ori s-au dat răspunsuri au apărut și mai multe întrebari:
– Ce și cine sunt ființele visului?
– Noi dorim să luăm contactul cu ele sau ele doresc să ne transmită mesaje?
– Cum luăm contactul cu lumea visului și cu ființele sale extraodinare?
– Putem controla visul?
Titanii psihologiei moderne, precum Siegmund Freud sau Carl Gustav Jung, nu au făcut decât să preia un fir al cărui capăt se pierde în negurile preistoriei – sau poate mai înainte…

Visul – o preocupare din timpurile de început ale omenirii

Triburile epocii primitive aveau vraci dăruiți cu puteri extrodinare – prin harul unei spiritualități superioare sau prin inițieri ritualice moștenite pe calea ocultismului de început.
Mari cercetători ai credințelor de început, printre care la loc de cinste se află românii Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu, au relevat importanța șamanilor în culturile care au precedat civilizațiile clasice.
Șamanii sunt cei care transformă somnul și visul dintr-un mod de înțelegere a lumilor și entităților inaccesibile. Inițial, comunicarea tinde către lumea spiritelor celor decedați… Apoi apare mesajul elementului fundamental – focul, apa, soarele, spiritul pământului sau al vântului… Șamanul vede, aude și înțelegele elementele – este un fel de supraom cu care natura comunică prin interferențe native sau induse. Cred că nu introduc o licență mitică dacă afirm că folosirea plantelor halucinogene, psihoactive, este probabil mai veche decât zeii…
Pe măsură ce mintea omului evoluează, intervenția divinității în spiritualitatea umană devine din ce în ce mai puternică. Fie sub forma zeilor, fie sub forma demonilor, oamenii încep să recepteze supraumanul ca o suită de puteri ce le influențează viața, dar poate fi, la rândul său, influențat prin rugăciuni, jertfe, fapte și multe altele – care se vor transforma curând în ritualuri… Multe dintre comunicări vin prin intermediul viselor, o stare în care omul se simte… altfel. Și nu căutați să definiți acest termen – mare, mic, puternic, amenințat etc – fiindcă îi veți diminua complexitatea.

Egipt: visul – ca realitate a templului

Cartea Viselor (sec XIII i.e.n.)

Era așadar firesc ca marile civilizații să fie preocupate de misterioasa lume a viselor. Egiptenii, spre exemplu, au lăsat moștenire celebra “Carte a viselor”, scrisă la jumătatea secolului al XIII –lea al erei vechi, la începutul domniei lui Ramses cel Mare. Este perioada în care multe învățături ale castelor sacerdotale au fost scrise pentru întâia oară – până atunci transmiterea cunoașterii făcându-se oral. Ceea ce înseamnă că originile (ritualurilor) sunt mult mai vechi. De altfe, s-a găsit o lucrare din secolul XXI înainte de Hristos, păstrată doar parțial, numită Instrucțiuni pentru Merikare, un îndrumător al interpretării viselor.
Egiptenii credeau că în timpul somnului, al visului, omul face o călătorie în lumea cealaltă, o călătorie ce necesita o pregătire anume. Mai ales dacă doreai să realizezi ceva – de la acte magice până la scopuri curative – dar chiar să comunici cu un zeu… Pentru așa ceva era nevoie de un ritual anume, incluzând post, singurătate, reflecție și… decor special pentru fiecare zeu. Multe rugăciuni se făceau către Toth și Isis, fiindcă majoritatea cererilor erau pentru sănătate dar și pentru ca magia bună să se reverse asupra celui ce visa și a familiei sale. Dar și temutul Set era des invocat, fiindcă egiptenii obișnuiau să trimită către dușmanii lor diverse “arme onirice”, de la vise rele… până la demoni.
O particularitate a viziunii egiptene despre vise, care reiese din cartea lui Merikare, este că lumea onirică este cumva în oglindă față de lumea din starea de veghe. Astfel, dacă visai ceva frumos – te așteptai să se întâmple o nenorocire când te trezeai…
Existau temple ale viselor, sau temple pentru crearea, incubarea viselor. De altfel, inițial în Egipt nici nu a existat un zeu al viselor, pentru că toți marii zei aveau și temple ale viselor. În ultima perioadă a apărut un zeu prtector al viselor, Tutu, o divinitate nu foarte plăcută la înfățișare dar care păzea oamenii de demoni sau chiar de zeii care doreau să le facă rău în somn. În acest sens, Tutu această “himeră” binevoitoare, are la picioare săgețile zeiței distrugerii și furiei Shekmet…
În Egiptul antic a apărut se pare și meseria de interpret al viselor, iar mulți oameni înzestrați cu har – sau cu putere de convingere – își câștigau existența din tălmăcirea viselor.

Intermezzo: de la micul zeu de ieri, la marele stăpân de azi

Ninive, templul lui Mamu. Sus, poarta lui Asurbanipal; jos - detaliu fronton

Sumerienii au o divinitate minoră care se ocupă de vise – Mamu. Totuși, cultul acestuia se păstrează până spre mijlocul ultimului mileniu păgân, asirienii și babilonienii preluând și ideea sumeriană despre mesajele onirice – anume că visele bune sunt trimise de zei, iar visele rele – de demoni. Zeului viselor i se ridică un templu chiar și în capitala războiului – Ninive. Chiar marele rege Asurbanipal construiește una din porți, care îi va purta numele.
Divinitatea este preluată și de fenicieni, ale căror vise, după cum se știe, se îndreptau cu precădere către zona financiară. Inventatorii banilor s-ar putea să fie și cei care au adaptat numele zeului viselor la ideea de dorință de profit – mommon, în feniciană – în final ajungându-se, poate, la marele zeu al lumii de azi, Mamona.
De altfel, templul lui Mamu din Tir era suficient de opulent ca să ne dăm seama ce fel de vise doreau cei ce făceau acolo ofrande…

Fabuloasa lume a visului grec

Spiritualitatea greacă a fost influențată de egipteni, așa încât lumea lor este puternic marcată de vise. Existau și aici temple ale viselor, accesibile oricui – cu o singură mare condiție – să crezi cu sinceriate, să vii cu spiritul pur, curat, în fața zeului… În perioada postului, grecii evitau să consume chiar și vin, fiindcă se considera că alcoolul inhibă puterea de a călători în lumea viselor.

Mumia lui Artemidoros si editia din 1546 a operei sale Oneirocritica

Marile opere al literaturii anticei Elade sunt pline de referiri la vise. Poemele homerice stau drept exemplu….
Grecii sunt cei care aplică știința în cercetarea viselor și… viceversa. Astfel, Hipocrat, părintele medicinei, folosește visul ca metodă de dignosticare. Dar, cel mai important studiu asupra viselor a fost scris cu aproape două secole înainte de Hristos de Artemidorus, în 140, este vorba de Oneirocritica și are nu mai puțin de cinci volume! Artemidorus este primul care recomandă cunoașterea datelor celui ce urmează a-i fi interpretate visele – vârsta, ocupația, starea de sănătate etc.
Dar dezvoltarea conceptelor despre vise în acest incubator al culturii care este Grecia nu a ținut numai de știință – ci s-a alimentat și din zona magiei și a misticismului. Inițial visele erau apanajul lui Zeus, dar ulterior oamenii au început să primească mesaje și de la ceilalți zei. Iar lumea onirică s-a dovedit extrem de complexă…
Astfel până ca zona viselor de neînțeles și mai ales a înspăimântătoarelor coșmaruri să fie preluată de temuta și misterioasa Hekate, tărâmul oniric era populat de un tip de demoni, Oneiroi. Homer vorbește de aceste făpturi cu aripi întunecate, ce ies în noaptea viselor din peșterile lumii de dincolo precum un stol de lilieci… Oneiroi sunt ființe străvechi, unii autori îi numesc fii Nopții Nixx și ai Întunericului Erebus…

Morpheos

Demonii Oneroi sunt conduși de zeul Morpheus, cel ce are puterea de schimba, de a modela visele după propria dorință. El e ajutat de cei doi frați ai săi – Ikelos, cel ce face ca visul să pară realitate, Phantasos – cel ce face să apară fantasmele, fanteziile – și temutul Phobetor, stăpânul coșmarurilor.
Cum spuneam, la puțin timp după epoca homerică, grecii preiau o divinitate de sorginte necunoscută, adusă în Europa de traci la mijlocul mileniului doi al erei zeilor.

Este vorba de Hekate, tripla zeiță, sau zeița întretăirilor, sau stăpâna vieții și a morții sau, cum e numită în Teogonia lui Hesiod, Cea de nenumit.
Hekate locuiește în Tartar, cel mai întunecat domeniu al Infernului dar e stapână și în cer… precum visele, ce te poartă din adâncurile abisale până în paradis…
Hekate este forța magiei periculoase dar și a minunatelor farmece…
Hekate e mama coșmarului mărilor, monstrul Scylla, dar e și protectoarea messianicului Hercule…
Hekate este tripla zeiță, fiindcă înseamnă tinerețea, maturitatea și bătrânețea, sau, în oglindă, trecerea în neființă, viața de după și renașterea…
În fine, Hekate este zeița răscrucilor, din viață sau din lumea onirică.
Ei îi atribuie vechii greci coșmarurile, visele neînțelese, făcute parcă să-ți amintească de trecerea între lumi…
Hekate este, de fapt, la fel de misterioasă ca și visul…

(vezi și articolul complet despre Hekate – http://cronicasupranaturalului.ro/?p=242)

Vise ale antichității europene

Romanii, cu spiritul lor pragmatic, împart rolul de divinitate a viselor între o pereche de zei – frate și soră – Faunus și Fauna. Ei veghează asupra viselor bune – pe care le trimite Faunus către bărbați, respectiv Fauna, cea supranumită “Bona Dea”, zeița cea bună, către femei.
După contactul cu divinitățile egiptene și persane, panteonul marelui imperiu devine uriaș, iar divinități dintre cele mai felurite guvernează somnul cetățeanului roman. Horus și Isis, Hypnos, Morpheus și Hekate, au temple ale visului și vile unde patricienii adoptau practici șamanice de control ale viselor. Pragmaticul, inginerescul și războinicul imperiul roman dorea să viseze numai ce trebuie…

Celții, unii dintre marii rivali ai romanilor, au fost poate poporul antic cel mai înclinat către frumusețe și bucuriile vieții, dar și către natură și transcendență. Era firesc ca zeul viselor să fie și al tinereții, dragostei și frumuseții. Angus Og, nume care în celta irlandeză înseamnă “fiul cel tânăr”, este și un cântăreț irezistibil la instrumentul favorit al celților, harpa.
Visele celților sunt însă bântuite și de mai puțin pașnicele lor zeițe, Morrigan, Cerridwen și Rhiannon stăpâne ale magiei mereu puse pe fapte care răstoarnă ordinea… Iar când frumoasa Doamnă Albă apare… celtul știe că i-a sosit ceasul….

Mitologia nordică, plină de un farmec absolut original, are o zeiță nu foarte importantă care stăpânește visele – Niorun. Niorun este însă singura zeiță a nordului care locuiește în două lumi, atât în aceasta, cât și în cea de dincolo, seamănând întrucâtva cu Hekate. În poemul Edda se spune că numai în sanctuarele lui Niorun călătorul se poate odihni liniștit fără a fi atacat de creaturile lumii de aici sau de dincolo. Templele ei sunt pline de aburi halucinogeni care te fac să visezi… dar te pot și trimite definitiv în lumea cealaltă… Întâlnirea cu Niorum este tot un fel de halucinație – zeița vorbește în ghicitori, spune poezii și istorii cu tâlc ascuns pe care le uiți până te trezești iar în starea de veghe încerci zadarnic să-ți amintești…

Tradiții de origine monoteistă

Islamul, păstrător al tradițiilor de început, este dominat de concepția despre vise a marelui Abu Bakar Muhammad ibn Sirin, care s-a născut în secolul profetului, la 33 de ani după trecerea de la Mecca la Medina, și a lăsat mai multe studii despre credință și tradiție islamică, dar și despre interpretarea viselor. De altfel, poate cea mai importantă lucrare a sa este un dicționar al viselor. De atunci, pentru adevăratul musulman, visele sunt de trei tipuri:
– Visele revelatorii adevărate care vin de la divinitate – rahmani
– Visele care vin din propriilr dorințe – nafsani
– Visele rele sau păcătoase care vin de la diavol – shaitany

 

W. Hollar, 1607 - Visul lui Avraam

Puternica religie ebraică este plină de referințe la lumea viselor. Din Vechiul Testament citim despre vise în care Dumnezeu a vorbit marilor patriarhi, vise care au revelat calea spre biruință a poporului ales, vise care au dus la cunoașterea lumii îngerilor sau a celor căzuți. Transformarea lui Moise, Avraam, Noe, episodul lui Iosif sau daniel, sentința lui Nabucodonosor – toate au legătură cu lumea viselor…
Continuatori ai tradiției sumeriene, israeliții au acordat o atenție deosebită ființelor onirice. Demonii erau prezenți în visele evreilor, în frunte cu Lilith. Ea vine sub forma seducătoarei succubus, furând bărbaților ce dormeau singuri sămânța – pentru a face trupuri copiilor ei, demonii… Dar vine și sub cea mai temută dintre forme, aceea a ucigașei de copii și femei lăuze.

Amuleta contra lui Lilith - Sefer Raziel, Amsterdam, 1701

Ambele funcții demonice ale lui Lilith au rămas temute și în ziua de azi, în multe medii evreiești tradiționaliste, unde femeile gravide și nou născuții poartă amulete contra lui Lilith, amulete cu numele a trei îngeri… Chiar numele celebrului cântec de leagăn Lullaby ar veni de la expresia evreiască “Lilith abi” – adică “Pleacă, Lilith!”
Probabil că evreii deprind de la egipteni știința interpretării viselor, de care se vor folosi mai târziu Iosif sau Daniel. Astrologia și interpretările babiloniene desăvârșesc o cunoaștere a viselor pe care o intuiesc la Enoh dar mai ales în Apocalipsa lui Ioan.
Venirea lui Iisus, de fapt întruparea Mântuitorului, este anunțată prin vis… dreptului Iosif (Matei 1.20). Dar, cel mai important, numele Domnului Iisus este transmis de înger prin vis aceluiași Iosif!
Fuga în Egipt este urmarea unui alt vis – deci viața copilului Iisus este salvată în acest fel. «Iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: “Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă … “» (Matei 2, 12). Iar întoarcerea din Egipt va fi, așa cum anunțase îngerul, rodul unui alt vis…

Visul – o mare controversă creștină

Cu toate aceste legături între Domnul Iisus și misterele onirice, multe personalități ale creștinismului vor condamna visele. Da, am folosit acest cuvânt dur pentru că mari figuri, cum ar fi Martin Luther, consideră că “Visele vin de la diavol, pentru că numai Biserica interpretează cuvintele lui Dumnezeu și nimic din ce vine din vise nu poate avea de-a face cu El”
Sfântul Ioan Chrysostomul spune că oamenii nu sunt responsabili de visele lor dar ar trebui să se rușineze de ceea ce visează noaptea…
Mai în timpul și spațiul nostru, un o somitate ortoxă a cercetării viselor, părintele Ilie Cleopa, exprimă o opinie radicală:
Dăcă vei crede într-o vedenie falsă, apoi diavolul în vis te va învăța “proorocii”. Diavolii spun lucruri care o să se întâmple peste o lună, peste două, sau peste trei luni. Sunt draci care ghicesc viitorul și tu spui: “Măi, sunt adevărate! Păi, ce-am visat eu săptămâna trecută, s-a adeverit acum!” Aceștia sunt draci vrăjitorești, care știu viitorul.
Dar, ai să-mi spui : “Părinte, dar în Scriptură spune că a visat Iosif, a visat Daniil, a visat cutare …”. Da. Sunt și vise de la Dumnezeu. Dar acestea sunt foarte rare în viața omului și nu le poate înțelege omul, dacă nu vine lângă el unul care are darul deslușirii duhurilor.
(…) Să nu credeți în vise! Să nu credeți în vedenii! Dacă crezi în vise și ai venit la mine să te spovăduiesc, eu te opresc direct trei ani de la Sfânta Împărtășanie. Cine ți-a spus să crezi în vise? Nu auzi ce spune Sfânta Scriptură? Ia caută în Cartea Ințelepciunii lui Isus fiul lui Sirah, la capitolul 34: “Precum este cel ce aleargă după vânt și vrea să prindă umbra sa, așa este omul care crede în vise. Ca pe mulți visele i-au înșelat și au căzut cei care au nădăjduit în vise.”
(…) De aceea este oprit să nu creadă nimeni în vise, că pe cei slabi – cum zice Scriptura – pe mulți visele i-a dus la pierzare. Sunt vedenii și de la diavoli.
Și diavolul este putere nălucitoare. El se face în chipul lui Hristos, de strălucește ca soarele; în chipul Maicii Domnului, în chip de îngeri, în chip de sfinți, în tot chipul. Numai te-a prăpădit, dăcă ai crezut. N-ați auzit ce spune Apostolul Pavel? Nu-i de mirare că și satana se face în chip de înger de lumină; și slujitorii nedreptății se fac în chip de slujitori ai dreptății. Deci, bagă de seamă! Nu primi nici un fel de arătare, nici un fel de vedenie.

Repet, Numele de Iisus a fost transmis lui Iosif în VIS!
De multe ori, atitudinea celor ce se ocupă cu religia este năucitoare…

Visul… am putea spunea că nu este un simplu cuvânt… ci o mare și continuă întrebare. Totuși, indiferent de forma lui, el este garanția unei alternative – există și altceva. Chiar dacă în altă lume.
Iar visul este și o aducere aminte că indiferent ce am face, sau cum suntem, cum ne purtăm și cum judecăm, avem totuși conștiință, sentimente – de ce nu – divinitate.
Închei cu un vis despre… vis, care a marcat o generație sacrificată. Este visul lui Radu Gyr, un martir care ar îndrăzni și astăzi să viseze:

Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist și ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El, în celulă
și-L făcea mai înalt și mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca niste păduri.
Luna-L bătea cu argint pe veștminte
argintându-I pe mâini vechi spărturi.

Uimit am sărit de sub pătura sură :
– De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gură
și mi-a făcut semn ca să tac.

S-a așezat lângă mine pe rogojină :
– Pune-mi pe răni mâna ta !
Pe glezne-avea urme de cuie și rugină
parcă purtase lanțuri cândva.

Oftând și-a întins truditele oase
pe rogojina mea cu libărci.
Luna lumina, dar zăbrelele groase
lungeau pe zăpada Lui, vărgi.

Părea celula munte, părea Căpățână,
și mișunau păduchi și guzgani.
Am simțit cum îmi cade capul pe mână
și-am adormit o mie de ani…

Când m-am deșteptat din afunda genună,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulă și era lună,
numai Iisus nu era nicăiri…

Am întins brațele, nimeni, tăcere.
Am întrebat zidul : nici un răspuns!
Doar razele reci, ascuțite-n unghere,
cu sulița lor m-au străpuns…

– Unde ești, Doamne ? Am urlat la zăbrele .
Din lună venea fum de cătui…
M-am pipăit… și pe mâinile mele,
am găsit urmele cuielor Lui.

25 Responses »

  1. Visul ca o realitate pe care foarte putini o controleaza aici in aceasta dimensiune, plan al Pamintului, si ca rezultat al interactiunii cu lumea. Dar, nimeni nu spune daca poate visa in afara cimpului de influenta al planetei, si nu in ultimul rind al sistemului solar?. In acel spatiu unde practic fluxurile cimpurilor corpurilor ceresti sint slabe la intercatiunea cu corpul biologic uman. Cine ne poate spune de astfel de experiente?. Si la ce fel de interactiune, omul ar putea sa mai “viseze”. Se mai numesc vise acele trairi pe care ar fi posibil sa le aiba in somn?. Se cunoaste ca fecundarea si diviziunea celulara nu poate fi pornita in spatiu, ovulul nu este fecundat de catre spermatozoizi. Poate, daca se genereaza gravitatie. Daca un ou este fecundat pe Pamint, dus in spatiu, ceea ce rezulta din acest ou readus pe Pamint nu isi va gasi echilibru sub nici o forma. Visul nu este o calitate a omului, luat in ultima instanta, ci al planetei. Da…, stim ca omul este un consumator, un devorator si atunci se pune intrebarea: nu cumva visele nu fac decit sa devoreze omul sub toate aspectele si intelegerile?.

    Vaatenen

  2. NU sunt de acord cu ceea ce spune parintele Cleopa ca tot ceea ce vine in timpul visului sunt de influenta malefica. O parere mult prea radicala in privinta viselor nu duce la nimic bun.Eu nu stiu de unde, din ce sfera au provenit cele citeva(putine) vise ale mele ce s-au adeverit naucitor de real chiar si ptr mine.Cei care pot si au darul de a accesa alte dimensiuni isi pot oferi unele explicatii…despre tulburarea numita “para-somnie” pina si medicii n-au gasit suficiente explicatii si remedii.Violenta exagerata in timpul somnului, persoane ce si-au ucis partenerul de linga ei in timpul unor astfel de manifestari si nu au putut fii condamnati pe motiv ca nu erau constienti. Am vazut pe cineva cu astfel de simptome si e greu de dat o explicatie, daca e posedare de vreun fel sau pur si simplu o disfunctie neurologica.Adevarul cred ca e undeva la mijloc !

  3. Foarte multe lucruri au fost transmise prin intermediul viselor din cate opserv ..totusi multi pot calatorii prin corpul astral..este simplu daca te inveti..dar totusi nu mereu e sigur..

  4. visul este doar o alta lume perceputa. asa cum ziceam, mai instabila decat asta pe care o numim constienta, dar la fel de reala. sunt multe tehnici de control a visului scrise prin carti. cert e ca in vis se pot face multe lucruri ce in realitatea obisnuita ne sunt necunoscute. cat despre fiintele care ne populeaza visele, cred ca in majoritatea cazurilor ele sunt cele care vor sa se foloseasca de noi pentru ca acolo le percepem, le acordam atentie si astfel ne pot folosi, noi fiind mult mai permisivi/semiconstienti…

  5. parintele cleopa a zis bine,k visele de la d-zeu st f rare,pt k si oamenii puri st f rari.era important sa delimintam visele provenite din amintirile subconstientului,si cele revelatoare.sa fim sinceri,de multe ori visam ceea ce vrem,chiar dak ne dam seama chiar dak nu.lumea visului e un tarm f subtil,o lume pe care nu o controlam.si stim makr k visul nu e din dimensiunea noastra,unde timpul,nu are asa mare putere.cred k visul e o lume unde te poti elibera,dar ai grija unde de eliberezi.numai bine!

  6. Este interesant ca in poemul Edda se spune ca in sanctuarele zeitei Niorun calatorul era protejat si nu era atacat de fiintele lumii pamantene si a lumii de dincolo.De ce credeti ca era aceasta credinta?In general vechile credinte mi-au aratat ca erau depozitarele unei intelepciuni stravechi pe care stramosii au dorit sa ne-o transmita.Ei s-au comportat ca niste parinti care doreau sa-si fereasca de primejdii urmasii numai ca noi nu am inteles si am neglijat invataturile lor.Eu cred ca zeita ocrotea calatorul in timpul somnului de fiintele supranaturale si de cele ale lumii pamantene tocmai ca -l stia vulnerabil,multe functii incetinindu-si desfasurarea in timpul somnului.Daca va mai aduceti aminte cei care ati citit “1001 de nopti” ca omul era scufundat intr-o baie cu apa multa care-l acoperea si el se trezea intr-o lume necunoscuta sau cunoscuta,avea diferite experiente,traia ani multi pe acele taramuri si apoi se trezea in cada in care fusese initial.Cei din jurul lui ii spuneau ca doar s-a scufundat si a revenit la suprafata pret de putin timp.Chiar judecand la rece nu avea cum sa stea mai mult ca s-ar fi inecat.Ei intuisera lipsa de valoare in vis a coordonatelor de timp si spatiu.De multe ori visam ca zburam,plutim sau alergam cu viteze mari sau ne este imposibil sa ne miscam.Foarte interesant domeniul.

    • Vaatenen

      Daca imi dai voie sa adaug. Care este semnificatia apei, nu cumva este conductorul universal?.

      Vaatenen

  7. pt.Vaatenen:Pai ca sa faci diferenta dintre un vis “terestru” si unul extraterestru n-ar trebui sa ai la baza o experienta constienta in afara “campului de influenta” sau a sistemului solar?ca asa de povesti e plina gandirea umana….iar apa ,presimt ca este mai mult decat conductor universal..

    • Vaatenan
      Da-mi voie sa adaug.
      Ce este un “vis”?. Un om poate sa parcurga o informatie care o are la nivel adn. Modul de a parcurge o informatie se poate face numai functie de cheile corpului, de pecetea pusa inainte de a intra in corp. Te rog sa-mi raspuzi la intrebarea urmatoare: spiritul are “corp”?. Sufletul are “corp”, forma fiind aceeasi cu structura info-energetica carnala, corpul biologic. Raspunde-mi la intrebare si voi detalia.

      Vaatenen

  8. Da,apa poate fi un mare purtator de informatie si leagan al vietii.Poate purta si omul in lumea alcei realitati sau cel putin al altei lumi,a visului.Nu stiu daca putem sau nu visa in spatiu sau in alte sisteme solare dar imi este greu sa cred ca relatia om-Pamant are granita in spatiu si timp.Este adevarat ca influenta gravitatiei si a altor parametri,unii masurabili, sunt importante dar nu numai in asta consta relatia cu planeta noastra.Cred ca este mult mai complexa ca si visul.Lumea visului are legile ei si cred ca prin ea primim mesaje si din lumea spirituala si de la fiinta energetica ,,,,care este Pamantul.Este o parere personala,nu este bazata pe ceva care am citit deci nu am pretentia ca este bazata pe un fundament solid.Este ceea ce cred acum despre mesajele pe care le primim in vis.

  9. la nivel de ADN..?pai n-ai spus nimic concret cu asta pt. ca sunt foarte multe informatii in ADN de care habar n-avem(statistic vorbind),fapt ce explica suprapunerea gandirilor umane nu tocmai avizate,intre om si raportarea sa la planurile superioare prezentului.”pecete”?!,ma da pe spate termenul acesta mai ales in contextul mesajului tau.Ar trebui sa dai niste explicatii iar eu sau cine mai citeste, in paralel cu exemplele tale, sa identifice macar o confirmare la ce spui tu,ca sa ne permitem a dezbate mai departe acest aspect.in fine rasuflu usurat pt. ca ne limitam doar la filozofii sper eu constructive.Considerand ca sufletul este de fapt o structura noesica,nu stiu ce sa-ti zic insa am tendita sa cred conform celor spuse de tine dar si de mine.. ca si daca ar avea corp,spiritul n-ar putea fi posibil inca,sa-l delimitam sau sa-l percepem suficient cat sa vb despre el.Probabil ca este o informatie imponderabila si superioara cantitativ(ca experienta)constientei umane.

    • Vaatenen

      Spiritul nu are corp in aceasta lume si nici intr-o lume subterana. Spiritul nu are corp nici in locul “Tacerii”.
      Spiritul are intodeauna forma unei sfere, care evident pluteste. Un spirit poate lua forma umana numai in interactiune cu biocimpul omului, numai cind gaseste o punte de care sa se prinda. Un spirit ia forma pentru ca Tu privesti catre spirit prin propri ta forma. Apare un aspect de oglindire a formei. Cum viseaza un spirit daca el in fapt nu are forma umana?. Spiritul are numai amintirea formelor corpurilor prin care a migrat. In alte cuvinte: o structura info-energetica nu recunoaste decit acelasi tip de structura info-energetica. Un limbaj comun de comunicare. Elementele de legatura intre multitudinea de structuri info-energetice pot forma un plan in care apare si limbajul comun de comunicare. Comunicarea care are loc in structura ta se face pe diferite nivele de energie, cimpuri sau corpuri energetice. Ca sa intelegi modul in care informatia trece de pe un cimp in altul, trebuie sa intelegi modul in care trebuie sa parcurgi adn-ul tau. Omul “viseaza” inconstient tot timpul nu numai noaptea. Cum bine spui “sunt foarte multe informatii in ADN de care habar n-avem”. Cu foarte multa usurinata a fost etichetata o activitate a organismului uman ca fiind “vis”. Tot ce tine de “existenta” nu are legatura cu “visul”. Visul isi gaseste locul numai in CREATIE. Cind un om spune ca i s-a implinit un vis in fapt acel om a respectat programul inscris la nivel de adn. Da, se pot face foarte multe speculatii, se pot aduce argumente, dar vin si iti pun o intrebare: Ai vazut sau ai auzit un om care a spus ca nu se stinge pentru ca asa a visat si nu s-a stins???. Pentru o structura info-energetica existentiala, structura organica ce consuma din afara ei si chiar pe ea insasi, apa nu este decit un electrolit si nimic mai mult. Despre Apa Vie in CREATIE nu se poate vorbi. Cind un suflet plecat in locul Tacerii cere apa atunci sa fi sigur ca acel suflet doreste sa reintre in lume(ciclul reincarnarilor).

      Vaatenen

  10. Poate sti ca exista obiceiul din batrani sa se puna la fereastra casei pt. cineva care a plecat dincolo o cana cu apa.La cimitir se cara de o femeie o galeata cu apa nu stiu cate zile.Se mai respecta acest obicei.Crezi ca este gandul omului viu ca setea este mai greu de suportat decat foamea sau are intelesuri mai profunde.Poate este un obicei a carui semnificatie s-a pierdut si ar insemna ca unele suflete au poate nevoie de apa ca element pamantesc pt. a reveni daca este necesar.

    • Vaatene

      De ce la nastere se face afirmatia: s-a rupt apa, legat de lichidul amniotic?.
      Apa organica are legatura cu sufletul si reintrarea lui in ciclul Karmic.
      Tot legat de suflet este un vechi obicei: nu este bine cind te intilnesti cu un om ce duce o galeata goala, o sa vrea sa o umple si tu ai iesit in calea lui; este bine atunci cind te intilnesti cu un om ce are o galeata plina.

      Vaatene

      • Am citit intr-o carte scrisa de un medic in legatura cu fatul si desfasurarea intregului proces al nasterii ceva tulburator.Nu stiu daca este adevarat dar cred ca da din moment ce era scrisa de un medic.Lichidul amiotic impiedica ,creierul sa stie despre existenta fatului in organism.In momentul in care se rupe apa creierul afla despre existenta intrusului pe care-l percepe ca pe o primejdie si din aceasta cauza intregul organism se mobilizeaza sa-l expulzeze.Daca ne gandim la ce este supus corpul femeii in timpul nasterii ne dam seama despre amploarea reactiei.Oasele se dilata sub presiunea muschilor si multe alte procese au loc in decursul nasterii.

  11. Sanda … prin prisma informatiilor pe care le ai acum, iti recomand sa revezi filmul CONSTANTIN cu Keanu Reeves.
    Vei fii surprinsa cite “lucruri” o sa recunosti si citeor sa te “provoace”.
    Namaste

  12. Goldix..vreau sa-ti multumesc in mod deosebit pt. bucuria pe care mi-a produs-o intalnirea cu prelegerile lui Nassim Haramein.Eu urmarisem mai de mult prelegerile lui B.Lipton si erau interesante dar ma deranja modul in care se manifesta.Expunerea era insa simpla si la indemana celor fara prea multe cunostinte in domeniu.N.Haramein insa este ceva deosebit.Are un fel de a demonstra asa de colorat si plastic incat nu mai pleci si vrei sa-l urmaresti pana nu mai rezisti.Mi-a placut si grafica,lumina pe care o degaja el ca persoana,parca este un copil care a descoperit o jucarie minunata si te invita in lumea lui.Am multe semne de intrebare si demonstratiile lui sunt frumoase dar nu cred ca rezista in fata unui specialist.Eu nu am multe cunostinte in domeniu dar ar fi multe de comentat chiar la nivelul meu.Mi-a placut asa de mult persoana lui si indrazneala de a fi altfel si puterea lui de a crea un concept aparte incat nici nu vreau sa comentez mai mult.Ma bucur de ceea ce ne daruieste si atat! Cand am accesat a 2-a oara blogul incarca foarte greu si am fost foarte suparata ca muncisem toata dimineata sa-mi fac timp liber pt el si am fost dezamagita.Ce crezi ca s-a putut intampla?

  13. Este vorba de Constantin care oficializeaza crestinismul ca religie de stat?As urmari ceva care sa ma lamureasca de ce nu vibrez de loc la acest sfant care a facut asa de mult pt. crestinism.Cand ajung in fata icoanei lor trec repede mai departe.Mi-ar placea sa inteleg de ce.

  14. Sanda … nu te mai chinuii cu blogul lui Nassim, intra pe http://antiiluzii.blogspot.com/
    Si nu… nu e vorba de acel Constantin, nu e un film istoric, chiar daca se “foloseste” de “istorie”. Dupa ce vei viziona filmul … vei intelege si chilimelele. E un film cu informatii “atinse” pe acest site.
    Namaste

  15. imi place la fel de mult NASSIM si nu ma intereseaza daca argumentele lui vor rezista sau nu.la mine a vibrat ceva si am fost atrasa de explicatiile lui.e suficient.ce ma intereseaza ce spun ceilalti???cred ca noi trebuie sa luam de la fiecare ce simtim ca vibreaza cu inteiorul nostru si sa ne formam o imagine de ansamblu…..macar de la el mai intelegem cate ceva….pupici

  16. Imi pare bine,Laura ca ai simtit si tu la fel.Are o personalitate deosebita ,este o persoana curajoasa si te face sa te simti bine,sa intelegi usor ce spune si sa-ti alunge tristetile.Ii multumesc ca exista si lui Goldix ca ni l-a daruit prin informatia data.

  17. Lasati gandurile la vise si orice paranormal si mergeti si faceti fapte bune, ajutati,serviti,mangaiati,daruiti. Traiti-va conditia umana simpla.
    Dupa 5-6 ani de “calatorii astrale” si vise lucide (spontane) finalizati printr-un moment fast cand am spus “nu” au inceput alti doi de atacuri si teroare. Nu va jucati cu focul! Nu va incredeti in orice! Parintele Cleopa e mult mai aproape de adevar decat noi, nu va inselati!

    • melania … de ce crezi ca nu am face asta? : “faceti fapte bune, ajutati,serviti,mangaiati,daruiti. Traiti-va conditia umana simpla.”
      Namaste

  18. Ptr Melania..daca ai putea detalia putin cei 2 ani de ” atacuri si teroare ” ..poate intr-o seara pe video-chat intri si ne povestesti cite ceva din experienta ta ! luni, marti…cind vad cite comments are in grija domnul Dumitriu , parca ar fii bine sa mai discutam si pe chat..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *