Codul lui Oreste – lider de audiență

Codul lui Oreste – lider de audiență

Emisiunea Codul lui Oreste din data de 30 iulie, în care invitat a fost cunoscutul istoric și scriitor Alex Mihai Stoenescu a înregistrat un record de audiență clasându-se pe primul loc printre emisiunile Antenei 2 din ziua respectivă și a depășit mai multe emisiuni ale altor posturi consacrate. Secretul a constat într-o dezbatere deschisă, în afara convențiilor și fără tabu-uri, despre chestiuni care frământă mințile foarte multor oameni: societăți secrete, oculta mondială, conspirații, conducători din umbră… O emisiune eveniment – pe care o puteți urmări înregistrată urmărind link-ul de pe acest site, fie vineri, 5 august, de la ora 17.00, pe Antena 2. Din septembrie Alex Mihai Stoenescu va fi o prezență constantă la ”Codul lui Oreste” iar discuțiile despre secretele istoriei și meandrele ocultate vor fi din ce în ce mai interesante.

Alex Stoenescu va fi unul dintre primii invitați ai video chat-ului pe care eu și Oreste îl vom inaugura pe acest site începând cu luna septembrie. Așadar veți putea dialoga în direct cu (adevărate) personalități care studiază zona ocultă – sau ocultată – a științei, istoriei, astrologiei etc. Mai multe detalii voi oferi săptămâna aceasta într-un articol dedicat planurilor pentru crearea unui adevărat portal al domeniului supranaturalului.

Necunoscuții și stranii primi ani ai unui geniu – Helena Petrovna Blavatsky

Necunoscuții și stranii primi ani ai unui geniu – Helena Petrovna Blavatsky

Articolul de față a pornit de la o carte. O carte scrisă în timp dar dată tiparului de curând de o pasionată a spiritului – doamna Irina Cupe. Efortul filologului român stabilit la Londra a meritat fiindcă o nouă carte despre viața marelui om de spirit Helena Petrovna Blavatsky va merita întotdeauna – indiferent câte alte mii s-ar fi scris până atunci.

 “Scurta introducere în Teozofie” prezintă pe scurt atât bazele acestei interesante doctrine și sistem de gândire, dar face și o trecere în revistă a principalelor momente biografice.

Spuneam că am dorit să plec de la recenzia acestei cărți. Ulterior însă mi-am schimbat decizia. Am ales să scriu în acest articol doar despre copilăria șI adolescența Helenei Blavatsky, pentru că de aici pleacă totul – elemente de dezbatere, mister șI controversă – în fond, chiar trei caracteristici ale viitorului demers spiritual al marii ocultiste.

Helena s-a născut în nefastul an 1831, primul an a marii epidemii de holeră ce avea să îndolieze întreaga Europă.

Data nașterii, noaptea dintre 30 și 31 iulie, era și ea semnificativă pentru vechile credințe ruse – legată fiind de cifra 7. O cifră cu puteri magice – iar copii născuți în ultima noapte  a lunii a șaptea (30-31 iulie), spuneau tradițiile vechi ruse și cazace, au o legătură profundă atât cu lumea de dincolo cât și cu cea a vrăjitoarelor – a vidmelor, cum li se spunea în popor.( Într-adevăr, și în ziua de atăzi, ziua de 31 este una din marile sărbători ale vrăjitoarelor – Lammas, preluată și de Wicca, o manifestare altfel benefică, a belșugului naturii și recoltelor)

De fapt, chiar în primele zile de viață ale Helenei se va petrece un incident mai mult decât ciudat. La botez, slujit în mare grabă, așa cum era obiceiul vremii, chiar înainte de a se rosti “Te lepezi de satana”, un copil, o rudă a Helenei, jucându-se, a dat foc sutanei părintelui. Slujba a fost întreruptă, dar incidentul a înspăimântat comunitatea. Read the rest of this entry

Regina muzicii magiei despre… magie

Regina muzicii magiei despre… magie

Pentru că tot am vorbit în pastila din „Codul lui Oreste” despre zeiţa Hekate, marea divinitate a vrăjitoarelor din trecut şi de astăzi, vreau să vă prezint un adevărat fenomen muzical al curentului spiritual New Age şi mai ales al Wicca – artista australiană Wendy Rule. Considerată cea mai importantă cântăreaţă de gen, este şi o practicantă a vrăjitoriei, adeptă a politeismului – neopagan şi adeptă a Wicca. De fapt, foarte multe ritualuri se desfăşoară pe muzica lui Wendy Rule.

Cariera sa muzicală a început în zona jazz-ului, ulterior explorând această muzică spirituală. A compus un număr impresionant de single-uri şi a înregistrat şase LP-uri. Este, ca multe femei puternice, Scorpion – element pe care îl consideră definitoriu pentru propria evoluţie. Pentru că este un caz aparte ce merită cunoscut de persoanele interesate de supranatural, mi-am permis să traduc acest autoportret literar al artistei.

(Click pe imaginea cu Hekate pentru a asculta melodia dedicată zeiţei)

  Read the rest of this entry

O ”înlocuire” prea puțin subtilă: Sfântul Dumitru în locul zeiței Demetra

O ”înlocuire” prea puțin subtilă: Sfântul Dumitru în locul zeiței Demetra

Am introdus această idee (teorie) poate cam brusc, în articolul „Sânzienele și Drăgaica”. Cum era și firesc, un cititor a fost intrigat și a cerut câteva explicații. Iată, pe scurt, pe ce se bazează teoria preluării de către creștini a numelui – și prin aceasta a popularității – zeiței Demetra  și a înlocuirii cu sf Dimitrie – sau Dumitru.  Ideea nu imi aparține, o găsiți în monumentala „Istorie a religiilor” de Mircea Eliade. Nu numai datorită credibilității marelui istoric dar și datorită unor argumente evidente îmi permit să susțin această idee și să o completez.

Dar, pentru început, să-i dăm cuvântul lui Mircea Eliade:

(Chiar) „… dacă ritualul inițiatic a dispărut la Eleusis, Demeter nu și-a abandonat locul celei mai dramatice dintre teofaniile sale. Este adevărat că, în restul Greciei, Sfântul Dimitrie i-a luat locul, devenind astfel patronul agriculturii. Dar la Eleusis se vorbea și se vorbeste încă de Sfânta Demetra, sfântă necunoscută în alte părți și care nu a fost vreodată canonizată. Până la începutul secolului al XlX-lea, o statuie a zeiței era ritualic împodobită cu flori de țăranii din sat, deoarece ea asigura fertilitatea câmpurilor. Dar în ciuda faptului că localnicii s-au opus cu arma în mâna, statuia a fost ridicată în 1820 de E. D. Clarke și dăruită Universității din Cambridge. Tot la Eleusis, în 1860, un preot a povestit arheologului F. Lenormant istoria Sfintei Demetra; ea era o femeie bătrână din Atena: un “turc” i-a rapit fata, dar un viteaz pallikar a izbutit să o elibereze – iar în 1928, Mylonas a auzit aceeași istorie de la o nonagenară din Eleusis. Read the rest of this entry

Nemuritoarele duhuri ale farmecului: Sânzienele și Drăgaica (partea a doua)

Nemuritoarele duhuri ale farmecului: Sânzienele și Drăgaica (partea a doua)

Indiferent despre care cercetător vorbim, mi se pare că nuanța pe care o intenționează să o dea acestor manifestări dedicate unor ființe supranaturale este că ar fi ceva pe cât de strămoșesc și neaoș, pe atât de nevinovat… față de creștinism. Adică, bun e clar că avem de-a face cu un obicei păgân, dar e ceva mai mult folcloric, destinat belșugului agricol și satisfacerii curiozități șI dorinței tinerelor de la țară de a-șI afla perechea… În plus, ar fi o sărbătoare legată de horele pe care strămoșii noștri dacii le încingeau în zilele însorite când serbau belșugul toamnei, iar Drăgaica ar fi cea mai frumoasă fată, o imagine a blândei și beneficei Ceres – Demeter…
Analizând atent, îți pui imediat întrebarea – așa să fie oare?
Desigur, pesonalități precum istoricii susmenționați și-au dat seama de valoarea spirituală moștenită prin acest obicei – care, de fapt, poate fi numit cult. De aceea, cred că au închis ochii în fața unei evidențe – prin aceste manifestări se celebrează cu totul altceva decat soarele sau zeița belșugului agricol ori pețitul tineretului de la sate; au închis ochii pentru că dogma creștină nu putea încuviința adevăratele înțelesuri ale Sânzienelor.
În primul rând, Sânzienele nu sunt divinități ale Soarelui, ci ale nopții. Manifestările ce le sunt dedicate se desfășoară noaptea – noaptea dintre 23 șI 24 iunie, noaptea despre care se spune în folclor că este magică – în acele ceasuri ale întunericului poțI avea parte de cele mai benefice întâmplări… dar este la fel de posibil să ai și cele mai rele clipe din viață. Săne aducem aminte că această dublă ofertă – foarte bine șI foarte rău în același conținut – este caracteristic divinităților întunecate, păstrătoare ale misterelor care te pot face egalul zeilor… dar te pot și arunca din Rai… Read the rest of this entry

Nemuritoarele duhuri ale farmecului: Sânzienele și Drăgaica (prima parte)

Nemuritoarele duhuri ale farmecului: Sânzienele și Drăgaica (prima parte)

Motto

Bogăția spiritualității noastre populare e impresionantă; faptul că noi și nu alții ne-am născut în această veșnică întretăiere de mari popoare, de mari culturi – și chiar de mari religii – ei bine, asta spune multe. Ca și Poporul ales, avem parte de un Ierusalim. Sigur, al lor e mai cunoscut; dar al nostru e, de fapt, (cât) o țară.

 

 

Satul românesc iese din cenușiul vieții de zi cu zi prin tradiții și obiceiuri. În acele momente, cei ce au parte de aceste manifestări pășesc parcă pe acea axă a gândului pe care o propuneam acum ceva timp.

Un extraordinar cumul spiritual este sărbătoarea Sânzienelor, marcată în calendarul folcloric pe data de 24 iunie. De fapt, solstițiul de vară anunță începutul acestei sărbători, ceea ce introduce acest foarte important eveniment (astronomic și nu numai) în paradigma Sânzienelor. Si din această cauză se poate pune logic o întrebare: despre ce fel de tradiții discutăm în cazul Sânzienelor?

De la bun început este clar că nu avem de-a face cu o sărbătoare creștină – deși data este cunoscută în creștinătate drept ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Între  altele, fără a-i nega importanța în creștinism, Ioan Botezătorul este mult mai important pentru unele secte gnostice – care îl consideră și îl venerează drept adevăratul Hristos.  Dar Sânzienele noastre, prin tot ansamblul manifestărilor, obiceiurilor, obiectelor folosite, zicerilor etc. nu au absolut nimic în comun cu creștinismul – ci sunt, mai curând, una dintre cele misterioase lumini dintr-un trecut politeist, păgân, magic –  purtând pașii căutătorului către o lume străveche, dar niciodată apusă… Read the rest of this entry

Demonii – prima cunoaștere a Supranaturalului

Demonii – prima cunoaștere a Supranaturalului

Deschid astăzi unul dintre cele mai importante capitole din cronica supranaturalului – și poate cea mai interesantă cale către această altă realitate. Mă voi referi la demoni.

În accepțiunea populară demonii sunt cele mai temute entități, sunt slujitori sau emisari ai răului – aflate într-o permanentă tentativă de a înșela oamenii,  de a-i atrage în diverse capcane – iar, în final, de a-i distruge.

Lăsând la o parte folclorul și fanteziile artiștilor, se impune o întrebare logică – există cu adevărat demoni?

Dacă este să ne luăm după instituții serioase, precum Biserica ortodoxă sau cea catolică, atunci răspunsul este indubitabil da, demonii există.

Cele două mari biserici creștine au avut, în decursul timpului, echipe specializate în lupta contra demonilor, anumite tehnici – în fine, o întreagă concentrare strategică în vederea exorcizărilor dar și a altor forme de luptă anti-demonică. Read the rest of this entry

Adevărul demonilor… sau al oamenilor?

Adevărul demonilor… sau al oamenilor?

 

Vă propun o secvență dintr-unul din serialele mele preferate – “Supernatural”. În acest fragment are loc o discuție între un demon-femeie și unul dintre personajele principale ale filmului, Dean Winchester. Sigur, e un film de ficțiune, dar scenariștii care scriu aceste filme sunt nu numai talentați, ci și bine informați. Chiar inițiați… Dialogul pe care îl prezint este foarte interesant pentru cei preocupați de Supranatural. 

Cine spune adevărul în această secvență, vă las pe dumneavoastră să decideți… și să comentați!

 Pentru a accesa materialul video dați click pe imagine.

(Scuze pentru diacriticele din traducere, momentan nu am posibilitatea de a le schimba cu cele potrivite)   

”Cea de nenumit” – zeița vieții și a morții

”Cea de nenumit” – zeița vieții și a morții

Geniul poetic al lui Sapho îi atribuie titulatura de “Regină a Nopții”. În Infern, puterea și autoritatea ei sunt enorme – este supranumită fie “Judecătoarea Morții” fie “Regina invincibilă”. Este protectoarea sufletelor pierdute și păstrătoarea cheilor adevărurilor întunecate… Poate fi văzută doar de câini, iar aceștia urlă atunci zeița este  în apropiere…

Ajută eroii antici chiar împotriva zeilor – și este singura divinitate căreia Hercule îi ridică, din recunoștință, un templu. De alfel, nașterea eroului omenirii a fost posibilă datorită protecției oferită de “Cea de nenumit”.

În înspăimântătoarea scenă a destinului din Macbeth ea este divinitatea întunecată invocată de cele trei vrăjitoare a căror zeiță este – și temută suverană a magiei…

Lâna de aur – cunoașterea – a fost obținută de oameni doar cu ajutorul marii zeițe.

Se spune că pentru a ajunge să-ți împlinești destinul – sau să realizezi ceva deosebit în viață – trebuie să-ți cunoști și posibilitățile din zona întunecată. Anticii spuneau, mai simplu – trebuie să o (re)cunoști pe Hekate. 

Din sinteza tracilor din Asia Mică și a așa-numitelor “Popoare ale Mării” – în fapt, primele triburi grecești, în special aheii – a rezultat credința în cea mai complexă zeitate a întunericului – Hekate. Ea reprezintă, pentru prima dată, cel puțin explicit – nu doar implicit, ca în cazul lui sumerienei Ereșkigal, sau voalat ca în cazul egiptenei Nephtis – binele, belșugul spiritual, înțelepciunea, succesul, în fine, câștigul pe care ți-l oferă cunoașterea (adevărată a) ascunsului. În același timp, Hekate era una dintre cele mai temute divinități, spunându-i-se, în șoaptă, “Cea de nenumit”. Read the rest of this entry

Noutăți în Cronica Supranaturalului: Cronica… radiofonică

Noutăți în Cronica Supranaturalului: Cronica… radiofonică

Începând de luni, 4 iulie, am adăugat și o variantă audio a articolelor. La sfârșitul fiecărui articol veți găsi un buton care, odată apăsat, deschide un fișier audio care conține articolul respectiv – interpretat în stil de teatru radiofonic și acompaniat de piese muzicale. O metodă mult mai plăcută de a urmari materialele Cronicii Supranaturalului.

Această importantă îmbunătățire a site-ului este posibilă datorită eforturilor și talentului colaboratoarei noastre “Michelle – Flowerbomb”.